La 43 de ani, dupa 12 ani de Viceprimar sub Gheorghe Ciuhandu, Adrian Orza preia Primaria Timisoarei tot pentru PNTCD. Ramane un fapt unic in Romania, acela ca un Primar, Gheorghe Ciuhandu, sa detina patru mandate consecutive si sa se retraga cu fruntea sus, cand era creditat cu 54% in sondaje, pentru a preda stafeta unui al taranist, din generatia noua. Intelepciune si demnitate. O lectie de morala pentru toti oamenii politici din Romania, lacomi si rai, care au transformat functia publica in afacerea lor personala, orgoliul si ambitia lor. Gheorghe Ciuhandu, de la PNTCD, da o lectie de neuitat. Adrian Orza, un tanar pasionat de politica (din 1990 membru PNTCD), foarte bun administrator, cu moralitate ireprosabila, educat, tenace si modest, are puterea sa le dea si pe mai departe timisorenilor satisfactia ca sunt altfel. Adrian Orza, PNTCD si Timisoara devin o noua marca a Banatului, dupa ce 16 ani Gheorghe Ciuhandu a fost figura care a reprezentat o intreaga regiune istorica, in numele partidului istoric simbol. Felicitari, Gheorghe Ciuhandu, felicitari, Adrian Orza!

Suntem, iata, martori ai dezastrului. Proiectul european nu mai poate fi salvat. Cel putin in forma cunoscuta. Cutremurul va fi la fel de puternic ca dupa primul si al doilea razboi mondial, in plan economic, social si institutional. Visul european esueaza, a cata oara? Cauzele? Cele vizibile sunt cele legate de iminenta iesire a Greciei din zona euro, care va lovi ca o coada de cometa intreaga Uniune. Nu stim daca euro va supravietui, implinindu-se astfel profetiile negre ale unora inca de la aparitia monedei europene. Spania, Italia, Portugalia, Irlanda, nu mai vorbim de Cehia, Ungaria, Romania, deja in dificultate, vor simti unda de soc. Dar care sunt cauzele profunde ale esecului european? De ce s-a ajuns aici? Personal, cred ca doua sunt cauzele cele mai importante. Prima, ineficienta institutiilor europene. Comisia Europeana, Consiliul European, Parlamentul European nu au reactionat la timp impotriva crizei, iar cand au facut-o, au reactionat post-factum, fara profesionalism. Tandemul franco-german a fost absolut insuficient. A doua cauza, legata de prima, proasta reglementare interna a Uniunii: s-a permis, ba chiar s-a incurajat o adevarata canibalizare. Adica, economiile neperformante au fost lovite chiar din interior, tarile slabe fiind primite in Uniune in conditii inacceptabile, de cedare a resurselor interne catre cei puternici, creandu-se dezechilibre majore: externalizarea profiturilor, exodul fortei de munca, saracirea populatiilor etc. In numele liberei concurente, dar fara sa fie vorba de libera concurenta reala, statele slabe au primit lovituri puternice, care se intorc acum impotriva Uniunii. Cedarile de suveranitate au avut un alt efect, de a-i face pe cei slabi, si mai slabi. In loc ca Uniunea sa fie solidara si sa se consolideze, in competitie cu ceilalti mari, China, SUA, Japonia, economiile emergente din Asia si America latina, noi, europenii, ne-am canibalizat. Aici a condus lipsa principiilor morale, ignorate total de cea mai mare parte a oamenilor politici europeni. Ei au abandonat drumul generos al fondatorilor, Konrad Adenauer sau Robert Shuman, si s-au impotmolit intr-un pragmatism lacom. In urma cu 4 ani i-am intrebat pe seniorii din PPE (Germania – generatia politica din anii 1980 – 1990) de ce a fost abandonata linia morala si crestina in constructia europeana? Mi-au dat dreptate si mi-au spus ca, noi, cei din PNTCD, nu trebuie sa renuntam niciodata la aceasta linie, ei stiau ca drumul e gresti. Acum, incotro, Europa? 500.000.000 de oameni asteapta un raspuns!

Liderii formatiunilor etnice maghiare au pierdut guvernarea si se simt incoltiti. USL-ul nu mai are nevoie de ei, ba, mai mult, tinteste voturile din Transilvania si adopta discursul nationalist, evident, intr-un mod mincinos. Acelasi PNL care a militat pana la capat pentru cedarea ilegala a mostenirii Gojdu, acelasi PSD care, sub Adrian Nastase, a hotarat ridicarea la Arad a statuii generalilor unguri responsabili de crime impotriva romanilor la 1848, acum pozeaza in salvatori! Maghiarii scot sabia si ameninta, prin vocea lui Marko Bela, la unison cu Tokes, cu nesupunerea civica. Dar, mai mult, fapt fara precedent din 1945 incoace, se fac trimiteri la crimele hortiste din 1940 si 1945 din Transilvania incercandu-se reabilitarea lui Horty ca erou (impotriva bolsevismului, cica, fara a se spune ca crimele lui au fost la fel de odioase!). O sugestie apasata ca acele masacre sunt asumate azi… Sau, poate, aceasta asumare nerusinata reprezinta o amenintare fatisa, ca acele fapte s-ar putea repeta? In Ungaria, extrema dreapta este din ce in ce mai agresiva, sprijinita din umbra de guvernul Orban. In secuime se ascut sabiile. Bucurestiul doarme. Clasa politica romaneasca, iresponsabila, este in campanie electorala, pusa pe minciuni si furat voturi. Intr-o Europa in degringolada orice devine posibil! PNTCD transmite un mesaj de ingrijorare.

Cateva cuvinte pentru lideri, membri si simpatizanti, dar si pentru cei care doresc sa cunoasca situatia noastra la inceput de campanie. Partidul intra in lupta electorala mai bine pregatit decat in 2008, cu toate greutatile cu care s-a confruntat. Boicotat permanent in spatiul public si in interior, lipsit aproape complet de resurse financiare si logistice, atacat sistematic in special de celalalt partid istoric – pozitionat acum alaturi de fostii comunisti -, PNTCD probabil va dubla scorul electoral din 2008. Pe ce ma bazez? Partidul s-a intinerit si a inceput sa functioneze ca structura politica. Gruparile antagonice de la inceputul lui 2000, care au divizat partidul si au blocat decizia la nivel central, nu mai exista. Un instrument nou a aparut, ca o chestiune de organizare si comunicare – spatiul virtual -, eliminand incercarile de destructurare. Un grup de organizatii puternice au dat un ton optimist: Timis, Calarasi, Cluj, Arges, Maramures, Salaj, Satu-Mare, Alba, Bistrita, Caras-Severin, Brasov, Sibiu, Dolj, Gorj, Ilfov, Constanta, Braila, Suceava, Neamt, sunt urmate de organizatii care, in aliante electorale, vor putea avea reprezentanti in Consiliile Judetene, precum Mehedinti, Hunedoara, Teleorman, Ialomita, Vrancea, Botosani: vedem semne de reviriment in sud si in Moldova, esentiale pentru cresterea la nivel national. Alte organizatii, cu probleme cronice, dar nu din cauza liderilor care au facut eforturi uriase sa pastreze organizatiile, s-au contaminat si ele si spera la un rezultat in crestere fata de ultimele locale.

Fata de situatia din 2008, cand PNTCD a intrat in CJ numai in 3 judete – Timis, Calarasi si Arad -, acum ma astept sa intram in CJ in 15 judete. Insist insa asupra faptului ca voturile pe care le vom obtine in judetele grele sunt mult mai pretioase decat cele din fiefuri, iar liderii acestor organizatii se bucura de tot sprijinul meu! Scorul de la locale nu reprezinta insa miza cea mai mare, ci faptul ca electoratul priveste azi cu mai multa simpatie partidul, apreciind tenacitatea cu care a pastrat linia politica si refuzul de a face compromisuri cu fostii comunisti. Scorul bun la locale va crea premisele intrarii in parlament la alegerile din toamna, acesta este obiectivul final. PNTCD are radacini prea adanci, iar adevarul este de partea noastra. Va urez succes!

Majestatea Sa, Regele Mihai I, este asteptat la statuia lui Carol I din fata Palatului Regal. PNTCD va fi prezent, alaturi de rege. Sunt dator, in calitatea pe care o am, de Presedinte PNTCD, sa-mi exprim pozitia fata de chestiunea monarhica. Aceasta nu poate fi alta decat cea a Seniorului Corneliu Coposu: Romania trebuie sa revina la monarhie, ca regim de guvernare, pentru a-si regasi trecutul, identitatea, unitatea, valorile, demnitatea, pentru ca natiunea sa poata renaste. Coroana regala reprezinta, simbolic, natiunea. Nu este cazul sa comentez mai mult. Totusi, in anii 1990 cand Corneliu Coposu a trasat linia politica a PNTCD si, as spune, linia generala nationala pentru intreaga socitate romaneasca, indiferent de convingerile politice, MS Regele era cu 20 de ani mai tanar, iar Romania parea ca va ajunge mai repede la liman. Astazi, intr-un fel, cu toata popularitatea crescuta de care se bucura Suveranul, sarcina noastra este mai grea. Personal, cred, cu tarie, ca revenirea la monarhie este nu numai necesara si salvatoare, dar si posibila, acum cand clasa politica este grav compromisa. Dar pentru a atinge acest tel este nevoie de realism si pragmatism. Orice atitudine nostalgica trebuie abandonata. Doua obiective sunt importante: transferul de incredere de la MS Regele la institutia monarhica si ajungerea la consensul politic. O noua generatie de politicieni, indiferent daca reprezinta dreapta sau stanga (monarhia nu este o institutie politica), este datoare sa asigure acest consens, si o poate face! Monarhia garanteaza stabilitatea statului, mai presus de partidele politice, si da forta morala poporului, creand cadrul pentru insanatosirea vietii publice. Dintre toate ratiunile care pot asigura renasterea morala si materiala a tarii, si Corneliu Coposu pe acest deziderat si-a cladit viziunea, Coroana Romaniei este cea mai apropiata de natiune si, cred eu, la acest 10 mai, singura. Dumnezeu sa-i dea sanatate si sa-l pazeasca pe MS Regele Mihai I al Romaniei!

 Ii urez succes. Acesta este protocolul. Dar istoria se repeta. Problema stangii in Romania nu este propaganda, gestiunea treburilor interne de la o zi la alta, aflarea in treaba, ci lipsa de viziune politica. Ion Iliescu, Nicolae Vacaroiu, Florin Georgescu, Adrian Nastase si chiar liberalii, aliatii lor din 1990 si in prezent, nu inteleg Romania si nu o pot inapoia romanilor, o tin captiva. Marile teme politice, de la chestiunea taraneasca, problema nationala, criza institutiei familiei, problema proprietatii private, administrarea resurselor tarii – de la cele naturale, la resursa umana, a creierelor – in interes national, la chestiunea identitara crestina, exodul populatiei le sunt complet straine. Ei nu pot intelege natiunea ca pe un organism viu, unitar, care are nevoie de radacini istorice si morale pentru a spera la viitor, ci ca pe o simpla administrare a puterii, ca afacere, un mecanism institutional fondat pe constrangere. Tara inseamna insa mult mai mult dar, inainte de toate, tara este un sentiment infinit puternic, nobil, creator, care trebuie mereu cultivat. Singura opozitie reala, autentica, ramane, ca si in 1945, 1947, 1989 – PNTCD. Noi nu am pactizat. Maniu, Mihalache, cu toata elita interbelica de la Radulescu Motru la Virgil Madgearu, Nicolae Titulescu sau Dimitrie Gusti si apoi Coposu, Ratiu sau Ioan Alexandru au gandit politica moral si spiritual, au inteles persoana in relatie cu pamantul, familia, patria, educatia si credinta, toate acestea, impreuna, rodind in bunastare materiala. Comunistii au gandit altfel: un mecanism brutal care supune si confisca, atat de plastic formulat in cunoscuta lozinca “noi muncim, nu gandim!”. Ii avem astazi, din nou, aparent altfel, la guvernare. Peste cateva zile este 10 mai. Putem renaste? Luati Romania inapoi!